Urmaresc cu interes blogul lor ..astazi o poveste lacrimogena .Ok inteleg ca undeva s-a produs un declick.Doar ca un info sunt 90% din fete care au o viata amara , intamplari asemanatoare si ganduri similare 100%.Ma numar si eu printre dar nu e important.
Stiti ce e curios ? Ca toate experientele traite m-au facut infinit mai sensibila si altruista , foarte atenta la nevoile celor din jur .Eu am pasit pe acolo si nu am simtit nici o clipa un aer de altruism cu atat mai greu un confesor sau om de incredere .Cum puteti insira aberatii ce nemiluita ..Pe langa toate dramele din viata fiecaruia voi mai puneti un plus-stresul de la locul de munca , inteleg ..nu e organizatie de ajutorare sau cabinet psihologic insa omenia isi are locul oriunde.Ce folos ca vorbiti in pilde cand actiunile voaste sunt diametral opuse? Daca ati invatat ceva din ele ..aratati asta .Nu va judec eu va critic si asta pentru ca meritati! Nu e SF , e realitatea.
Sa va dau un exemplu ..o fata noua ,lucra de putin timp era foarte dezamagita ca nu facea mai nimic ,plangea si imi spune ca nu are bani nici de tramvai , nici de mancare si ca acasa traieste un calvar .Nu dupa mult timp vine ziua de salar iar patronul nemultumit a inceput sa o faca albie de porci .Fata si-a inghitit lacrimile si mi-a spus "parca l-am vazut pe tata"..m-a cutremurat durerea ei .Oare voi va gandit ca si altii sufera inainte sa judecati , sa umiliti si sa tipati? Daca nu acordati intelegere atunci nu o cereti !
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu